Strabismul congenital

Vederea copilului nu este complet dezvotata la nastere, ea are nevoie de timp pentru a ajunge la maturitate. Iata cateva etape de dezvoltare normala:

In prima luna de viata copilul vede imagini mari, cum e chipul mamei.

In jurul varstei de 8 saptamini se dezvolta fixatia, adica capacitatea de a mentine privirea pe un obiect. Tot in jurul aceastei varste se dezvolta si reflexul de urmarire al obiectelor in miscare. Atunci cand copilul priveste si atinge un obiect pe care il fixeaza, avem primul semn de raspuns vizual.

Daca, de exemplu, este capabil sa aleaga bomboane mici prezentate la distanta de 1-3 m este un indiciu ca acutatea vizuala este de cel putin ¼ din valoarea normala.

Pentru aprecierea corecta a vederii si pozitiei ochilor, medicul oftalmolog pediatru utilizeaza teste specifice de examinare. Iata cateva dintre ele:

Se proiecteaza lumina unei lanterne mici pe suprafata ochilor si se constata daca reflexul luminos care se formeaza pe cornee este situat in centrul pupilei. Apoi se misca lent prin fata ochilor o jucarie atractiva. In mod normal, miscarile ochilor sunt paralele si sincrone.

Daca observam asimetrie in pozitia ochilor la aceste teste e posibil ca vederea sa fie scazuta la un ochi.

Apoi acoperim cate un ochi pe rand si urmarim pozitia ochilor la acoperirea si indepartarea obstacolului. In mod normal, axele vizuale raman paralele. Daca unul din ochi are o miscare de redresare suspicionam prezenta strabismului.

Cand debutul strabismului este sub varsta de 6 luni, sau chiar mai devreme, este denumit strabism congenital.

Mai frecvent este strabismul convergent, cand ochiul este deviat spre nas. Strabismul apare frecvent la copiii prematuri, la cei greutate mica la nastere sau la copii care au suferit hipoxie perinatala.

Riscul este prezent si daca mama gravida fumeaza sau cosuma alcool.

Uneori copilul pare sa priveasca numai cu un ochi iar celalalt ochi este in permanenta deviat. Cel mai probabil vederea lui este foarte scazuta (ambliopie). Uneori fixatia alterneaza, adica priveste cand cu un ochi, cand cu celalalt. Gravitatea o constituie lipsa vederii binoculare adica lipsa capacitatii de a vedea deodata cu ambii ochi ( fuziunea si vederea simultana) si perceptia tridimensionala.

Odata constata prezenta strabismului, copilul trebuie consultat IMEDIAT de catre un specialst oftalmolog pediatru. Prima URGENTA o reprezinta tratamentul AMBLIOPIEI. In majoritatea cazurilor, oftalmologul prescrie ochelari si da indicatia de acoperire a ochiului bun, cel care priveste drept. Durata ocluziei este in functie de profunzimea ambliopiei si de varsta. Urmeaza controale repetate pentru urmarirea evolutiei.

Cand copilul incepe sa priveasca alternant este un semn bun, de egalizare a vederii celor doi ochi si din acest moment se poate face operatia.

Strabismul congenital trebuie operat pana la varsta de 1 an daca nu exista containdicatii care tin de starea generala a sanatatii. Uneori sunt afectati mai multe perechi de muschi si sunt necesare doua sau trei operatii pentru a obtine pozitia corecta a ochilor.

Tratamentul nu incheie insa cu interventia chirurgicala. Evolutia trebuie urmarita pana la adolescenta. Obtinerea vederii binoculare este cel mai dificil deziderat.

Daca nu tratam ambliopia in primele luni de viata sau amanam operatia, sansele de obtinere a vederii binoculare scad. Daca toate etapele de terapie sunt instituite la timp avem sanse de obtinere a pozitiei corecte a ochilor si binocularitate cat mai aproape de normal.