Ce este ambliopia?

Ambliopia, numită și “ochiul leneș” reprezintă o scădere a acuităţii vizuale (AV) la un ochi sau la ambii. Este datorată unei experienţe vizuale anormale survenite în prima perioadă a vieţii, fără o cauză organică.

Copilul cu ambliopie nu realizează că nu vede bine cu un ochi sau cu ambii.

De aceea este necesar consultul oftalmologic la vârstă cât mai mică, chiar sub vârsta de un an, chiar dacă aparent nu se observă nimic deosebit.

În funcție de cauză, există mai multe tipuri de ambliopie:

– Ambliopia strabică, cea mai frecventă, atunci când pacientul preferă să fixeaza cu un ochi.  Apare o competiţie sau o inhibiţie la nivel cortical care duce la dominanţa centrilor corticali ce corespund ochiului fixator.

– Ambliopia anizometropică (diferența de diotrii între ochi) determină diferenţa de claritate între cele 2 imagini ( diferenţă de 1-2 D în hipermetropie şi în astigmatism, > 6 D în miopie) şi parţial prin competiţie sau o inhibiţie ca la ambliopia strabică. Uneori nu apare strabism şi astfel detectarea este tardivă.

De multe ori este suficientă corecţia optică (purtarea ochelarilor). Dacă nu s-a corectat ambliopia în 2-3 luni, se continuă cu ocluzia ochiului bun.

– Ambliopia ametropică, este bilaterală, apare în vicii de refracţie mari, hipermetropie > 5 D şi miopie >10, astigmatism > 2.

De multe ori este suficientă corecţia optică. Dacă nu s-a corectat ambliopia în 2-3 luni, se continuă cu ocluzie alternantă.

– Ambliopia de deprivare (ex anopsia) uni sau bilaterală, produsă prin obstrucţia axului vizual cțnd există: cataractă congenitală, opacităţi corneene, hemoragii vitreene, ptoză palpebrală, ocluzie exagerată. O opacitate cristaliniană de 3 mm, sub vârsta de 6 ani poate produce ambliopie severă. După 6 ani, cataracta polară posterioară sau lamelară produce ambliopie uşoară.

Ambliopia organică: scăderea AV poate fi organică, prin leziunea în sine, dar şi funcţională, prin ambliopia dezvoltată în urma experienţei vizuale anormale induse de leziunea organică.

Cauze: afecţiuni congenitale sau dobândite precoce ale retinei sau nervului optic care  pot interfera cu dezvoltarea normală a funcţiei vizuale, nistagmus cu AV slabă, acromatopsie.

Determinarea AV trebuie atent realizată atunci când suspicionăm prezenţa ambliopiei.

Testele de vedere binoculară sunt utile pentru a detecta preferinţa de fixaţie cu un ochi.

  • După nivelul AV, ambliopia este:

– uşoară > 0,3 (>20/60)

      – moderată: 0,1- 0,3 (20/200-20/60)

      – severă: VA< 0,1 (< 20/200)

 

Tratamentul ambliopiei

  • Ocluzia ochiului cu vedere mai bună

Ocluzia este tratamentul de gold-standard în tratamentul ambliopiei.

Ritmul ocluziei se stabileşte în funcţie de profunzimea ambliopiei, vârstă, rezultate.

După tratamentul ambliopiei, tratamentul de menținere al AV este obligatoriu,

  • Ocluzia totală (pe toată durata orelor când copilul este treaz) este cea mai bună metodă pentru toate tipurile de ambliopie. Urmărirea se face la interval de o săptămână/an de vârstă. Este indicată când există strabism cu preferinţă de fixaţie. Unii autori recomandă ocluzia totală minus 1-2 ore pentru a evita ambliopizarea ochiului bun.
  • Sub vârsta de 2 ani se recomandă ocluzie parțială de 3-6 ore/zi. Urmărirea se face după interval de 1 saptămână/număr de ani de vârstă (la o săptămână la copilul sub 1 an sau părinții sunt instruiți să anunțe schimbarea fixației).
  • Ocluzia parţială (între 2-6 ore/zi), 2-3 h/zi pentru ambliopia ușoară, 6 h/zi pentru medie sau severă, sau în amblipia strabică când fixaţia devine alternantă pentru a stabiliza rezultatul.
  • 8 OCLUZOROcluzia alternantă presupune ocluzia fiecărui ochi alternant cu scopul este de a preveni apariția ambliopiei la ochiul ocluzat. Dezavatajul este că prelungește perioada tratamentului prin ocluzie și este mai puțin folosită.

 

  • Tratamentul prin penalizarea ochiului cu AV mai bună cu Atropină 1%

Poate fi folosit în ambliopie cu AV>20/100, la copiii care refuză ocluzia. Se poate asocia cu ocluzie parţială, permite fuziunea binoculară periferică.

Limitele tratamentului: dacă AV < 20/100 metoda nu este eficientă, efectele adverse sunt: midriază cu fotofobie, reacţii alergice, efecte sistemice

  • Terapia de menținere după dez-ambliopizare
  • Penalizarea optică a ochiului cu AV mai bună, atunci când trebuie favorizată vederea binoculară: strabisme intermitente, nistagmus.

Se face cu lentile  convexe/concave la ochiul bun pentru distanță ce induc un viciu de refracţie şi scad AV la ochiul bun cu cel putin 2/10  față de ochiul ambliop (de ex +3 sf peste corecția optică la ochiul bun) + ocluzie parțială pentru activități la aproape.

Dezavantajul este că relaxează cu timpul acomodația și devine ineficientă

  • Filtre Bangarten aplicate pe lentila ochiului bun, cu densitate între 0,1 și 0,8

Regimul de purtare a ochelarilor cu penalizare sau cu filtre este de 4:1 la 5 ani, 5:1 la 6 ani sau 6:1 peste 6 ani.

Cu cât tratamentul începe mai repede, rezultatele sunt mai rapide şi mai bune. La copilul mic, ocluzia totală timp de 1-2 săptămâni poate rezolva ambliopia; la un copil şcolar cu ambliopie medie care poartă ocluzia doar câteva ore, tratamentul trebuie continuat mai mult de 1 an.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.